Studiu privind bune practici la nivel național și internațional privind soluțiile inovative care contribuie la reducerea risipei alimentare
Risipa alimentară este o problemă globală cu implicații economice, sociale și de mediu, care afectează toate verigile lanțului agroalimentar. De la producția agricolă până la consumatorul final și gestionarea deșeurilor, pierderile și risipa de alimente contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, la epuizarea resurselor naturale și la perpetuarea inegalităților în accesul la alimente.
Prin analiza celor mai bune practici și soluții inovative adoptate la nivel internațional și național, acest raport a identificat multiple intervenții care pot contribui semnificativ la reducerea risipei alimentare. Exemplele din Europa, SUA, Canada și țările în curs de dezvoltare, cum ar fi India și Kenya, arată că soluțiile tehnologice, legislative și educative sunt esențiale pentru a atinge Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 12.3 – reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.
În România, există deja numeroase inițiative promițătoare, precum Banca pentru Alimente, proiecte pilot în colaborare cu mediul academic și campanii de conștientizare a consumatorilor. Cu toate acestea, pentru a accelera progresul și a atinge țintele stabilite de ODD 12.3, este necesară o colaborare mai strânsă între sectorul public, privat și organizațiile non-guvernamentale, precum și implementarea de politici și soluții tehnologice inovative.
Pe baza analizei soluțiilor implementate la nivel național și internațional, următoarele recomandări pot ghida acțiunile viitoare pentru a reduce risipa alimentară în România:
- Adoptarea de politici publice clare și stimulente pentru reducerea risipei alimentare
Guvernul României trebuie să creeze un cadru legislativ mai coerent și mai aplicabil care să impună obiective clare pentru reducerea risipei alimentare. Politici similare cu cele din Franța sau Coreea de Sud, care să încurajeze donarea alimentelor și gestionarea responsabilă a deșeurilor alimentare, pot fi implementate. De asemenea, stimulentele fiscale pentru companiile care adoptă măsuri active de reducere a risipei alimentare pot accelera implicarea sectorului privat.
- Creșterea investițiilor în tehnologiile inovative din sectorul agroalimentar
Tehnologiile inovative, cum ar fi monitorizarea recoltei prin drone, camerele frigorifice solare și sistemele bazate pe inteligență artificială pentru gestionarea stocurilor, s-au dovedit a fi soluții eficiente în reducerea pierderilor alimentare. Guvernul României ar trebui să sprijine financiar adoptarea acestor tehnologii la scară largă, atât prin subvenții, cât și prin stimularea cercetării și inovării în parteneriat cu mediul academic.
- Dezvoltarea și extinderea inițiativelor de educare a consumatorilor
Educația consumatorilor este esențială pentru schimbarea comportamentelor care conduc la risipa alimentară. Campaniile de conștientizare, precum „Love Food, Hate Waste” din Marea Britanie și „Mănâncă Responsabil” din România, trebuie să fie extinse și susținute continuu pentru a încuraja consumul responsabil și reducerea risipei la nivel casnic.
- Sprijinirea inițiativelor de redistribuire a surplusului alimentar
Redistribuirea surplusului alimentar este o soluție eficientă pentru a reduce risipa la nivelul retailerilor și restaurantelor, în timp ce contribuie la combaterea insecurității alimentare. Încurajarea extinderii Băncii pentru Alimente și facilitarea colaborărilor între retailerii mari și organizațiile non-profit ar trebui să fie o prioritate.
- Optimizarea gestionării deșeurilor alimentare prin compostare și bioenergie
O gestionare eficientă a deșeurilor alimentare, prin compostare și producerea de bioenergie, poate reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră generate de risipa alimentară. România ar trebui să investească în infrastructura necesară pentru compostarea la scară largă a deșeurilor alimentare, atât în mediul urban, cât și rural, și să încurajeze producerea de bioenergie din deșeuri.
_______________________________
Studiu realizat în cadrul proiectului ADER 17.1.1
Cercetări privind evoluția fenomenului risipei alimentare la nivel național, din perspectiva angajamentului României privind îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă, Etapa II, 2024
Material complet aici.