De la concept la certificare: un aliment sănătos este, în primul rând, un aliment sigur.
Pe 3 noiembrie 2026, Facultatea de Biotehnologii a USAMV București a găzduit ediția a III-a a Conferinței anuale „One Health în lanțul alimentar”. Cercetători, medici, juriști, specialiști în acreditare și standardizare și reprezentanți ai industriei alimentare au discutat cum poate deveni One Health o garanție concretă pentru alimente sigure și sustenabile.
Evenimentul a fost organizat de IBA București împreună cu Asociația One Health „Academician Nicolae Manolescu Strunga”, Asociația de Acreditare din România – RENAR și USAMV București – Facultatea de Biotehnologii. Cuvântul de bun venit a fost susținut de Prof. univ. dr. Ioan Sîrbu, președintele Asociației, Prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV București, Dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA, Prof. univ. dr. ing. Fănel Iacobescu, președintele RENAR, și Dr. ing. Nastasia Belc, director general al IBA București.
Conferința a inclus și lansarea a două volume: „One Health: Sănătate integrată pentru un viitor sustenabil”, lucrare colectivă coordonată de Aglaia Popa, și „Tratat de interdependență și guvernanță One Health”, semnat de Gigi Cristinel Șonea, Alexandra Ungureanu și Petre-Adrian Isar.
O singură sănătate, de la fermă la consumator
One Health pornește de la o idee simplă: sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a ecosistemelor este interdependentă. Circa 75% dintre bolile infecțioase emergente au origine animală, iar aceeași bacterie rezistentă la antibiotice poate circula între fermă, aliment, mediu și pacient.
Cifrele prezentate arată de ce subiectul este urgent. Potrivit estimărilor OMS pentru 2021, alimentele contaminate au produs 866 de milioane de îmbolnăviri și 1,52 milioane de decese, iar pierderile de productivitate ajung la 647 de miliarde de dolari pe an. În Uniunea Europeană, focarele de boli de origine alimentară au crescut în 2024 cu 14,5%, până la 6.558.
Tema centrală a ediției a fost trecerea de la principiu la garanție. Prin acreditare, standardizare și certificare, conceptul One Health poate deveni un set de cerințe măsurabile, verificabile și ușor de recunoscut de către consumatori.
Ce s-a discutat
Sesiunea de prezentări, moderată de Mihaela Tănase, expert în comunicare, a adus împreună perspective din acreditare, drept, medicină, standardizare, agricultură și energie.
Prima schemă românească de certificare One Health
Nastasia Belc a prezentat rezultatele finale ale proiectului ADER 16.1.2, derulat între iulie 2023 și octombrie 2026 de IBA București, împreună cu USAMV Cluj-Napoca, USAMV București, UMF „Carol Davila” și Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară. Proiectul a produs prima schemă națională de certificare One Health pentru produse alimentare: 197 de criterii structurate pe 12 piloni și propunerea de standard SR OH 0001 „Producția alimentelor în conceptul One Health – Cerințe”.
Schema a fost testată la trei operatori economici. Produsele lactate au obținut 97,33% (grad Aur), brânzeturile 87,76% (Argint), iar pâinea 88,33% (Bronz). Rezultatele sunt disponibile și pe platforma onehealthromania.ro.
Acreditarea, fundamentul încrederii
Fănel Iacobescu, președintele RENAR, a explicat rolul organismului național de acreditare în sistemul european de evaluare a conformității. Certificatele emise sub acreditare RENAR sunt recunoscute în toată Uniunea Europeană, iar aceleași mecanisme pot susține viitoare scheme de certificare bazate pe cerințe One Health.
Pesticide mai puține, alimente mai sigure
Mihaela Geicu-Cristea, a prezentat proiectul Erasmus+ SafeFoodTR, coordonat de Universitatea din Gaziantep. Proiectul oferă fermierilor și consumatorilor ghiduri, videoclipuri și o platformă de e-learning despre utilizarea controlată a pesticidelor, metode alternative de combatere a dăunătorilor și reducerea reziduurilor în gospodărie.
One Health în politicile publice
Manuela Sîrbu a arătat că sănătatea umană, cea animală și mediul sunt gestionate în România de autorități diferite, care cooperează, dar nu sunt obligate să o facă. Exemplul Italiei, care a reunit în 2023 aceste domenii într-un singur departament, și cele 35.000 de decese anuale din UE cauzate de bacterii rezistente arată că problema este una de guvernanță, nu de cunoaștere.
Certificarea, garanție pentru sănătatea umană
Denisa Udeanu (UMF „Carol Davila”) a trecut în revistă sursele de risc de pe lanțul alimentar: microorganisme, micotoxine, pesticide, metale grele, PFAS și fraudă alimentară. Pericolele chimice produc 73% din decesele cauzate de alimente, iar în România, unde pâinea domină dieta, lanțul cereale–panificație expune întreaga populație. Prevenirea rămâne o investiție rentabilă: fiecare dolar investit în supravegherea bolilor alimentare aduce, în medie, 46,6 dolari beneficiu în zece ani.
Interdependență, prevenție și guvernanță
Alexandra Ungureanu a prezentat „Tratatul de interdependență și guvernanță One Health”, care propune o întrebare nouă: nu doar ce legături există între sectoare, ci ce valoare se produce, cine o păstrează și unde se pierde. Tratatul se încheie cu patru întrebări pentru orice decizie: cine creează valoarea, cine plătește costul, cine beneficiază și ce capacitate rămâne pentru viitor.
Un standard One Health pentru România
Camelia Tulcan (USV Timișoara) a descris standardizarea ca punte între știință și practică. Franța a publicat în octombrie 2026 specificația AFNOR Spec 2503, gândită ca prim pas spre un standard ISO. Propunerea pentru România: un grup de lucru al universităților și institutelor de cercetare care să propună la ASRO o temă de standard One Health pentru lanțul alimentar.
Din fermă, în energie
Vlad Stoicescu, președintele Asociației pentru Combustibili Sustenabili, a arătat că trasabilitatea leagă siguranța alimentară de energia regenerabilă. Gunoiul de grajd poate deveni biometan, iar uleiul uzat, biodiesel cu emisii cu 84% mai mici decât motorina fosilă. Infrastructura care garantează siguranța alimentelor, adică acreditarea, certificarea și trasabilitatea, poate garanta și originea energiei din fermă.
Bune practici europene
În ultima prezentare, Nastasia Belc a trecut în revistă inițiativele europene: task force-ul One Health al celor cinci agenții UE, Parteneriatul european One Health AMR, cu un buget de 253 de milioane de euro, și programul danez DANMAP. Rezultatul cel mai vizibil: vânzările de antibiotice veterinare în Europa au scăzut cu 53% între 2011 și 2022.
Concluzii: România are expertiza și momentul potrivit
Mesajul comun al conferinței a fost că One Health a trecut de la concept la arhitectură instituțională. Acolo unde există ținte clare și date comune, ca în cazul rezistenței la antimicrobiene, progresul se poate măsura.
Principalele direcții desprinse din dezbateri:
- un mecanism național care să coordoneze sănătatea, agricultura și mediul, cu responsabilități clare;
- un standard național voluntar One Health, construit pe schema de certificare dezvoltată în proiectul ADER 16.1.2;
- implicarea organismelor de certificare acreditate, a laboratoarelor și a universităților în pilotarea și aplicarea schemei;
- extinderea abordării dincolo de antimicrobiene, către mediu, contaminanți și circularitatea energetică a fermei.
Ca o concluzie a autorilor tratatului lansat la conferință: „Adevărata măsură a progresului va fi, în cele din urmă, numărul crizelor pe care am învățat să nu le mai producem.”