Fragmentele microscopice de plastic ar putea reprezenta o amenințare directă pentru sănătatea cardiovasculară. Un studiu recent, publicat în European Heart Journal, arată că oamenii de știință italieni au găsit concentrații ridicate de micro- și nanoplastice în sângele pacienților care au suferit evenimente cardiace severe.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a inclus 61 de pacienți supuși unei angiografii coronariene, procedură efectuată pentru suspiciunea unor afecțiuni cardiovasculare. Pentru a stabili dacă poluarea cu plastic se acumulează direct în arterele coronare — vasele de sânge vitale care asigură oxigenul necesar mușchiului cardiac —, cercetătorii au analizat probe de sânge recoltate chiar din aceste vase. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri de diagnostic: pacienți aflați într-un episod acut de infarct miocardic, pacienți cu sindrom coronarian cronic și un grup de control format din persoane sănătoase, fără afecțiuni arteriale.
Rezultate contrastante
Diferențele dintre cele trei grupuri au fost semnificative. Particule minuscule de plastic au fost identificate în sângele coronarian la peste 84% dintre pacienții aflați în infarct acut. În comparație, rata de detecție a scăzut considerabil la 40% în cazul pacienților cu afecțiuni coronariene cronice și la doar 32% în rândul persoanelor fără boală arterială.
Dincolo de simpla prezență a particulelor, supraviețuitorii infarctului au prezentat și o diversitate mult mai mare de tipuri de polimeri plastici. Polietilena — cel mai produs plastic la nivel mondial, folosit frecvent în ambalaje alimentare, recipiente de unică folosință și materiale sintetice — a reprezentat 97% din totalul particulelor identificate.
Fumatul și poluarea aerului, factori de risc
Echipa de cercetare a analizat și modul în care stilul de viață și expunerea la factori de mediu influențează acumularea de plastic în organism. Analiza a arătat că fumătorii au avut o probabilitate mult mai mare de a avea microparticule sintetice în circulația sanguină. De asemenea, persoanele expuse cronic, pe termen lung, la poluarea cu particule fine din aer au înregistrat rate mai ridicate de contaminare vasculară.
Cercetătorii formulează ipoteza că fumul inhalat și poluarea atmosferică deteriorează barierele țesutului pulmonar, facilitând astfel pătrunderea microplasticelor din aer în fluxul sanguin pulmonar și, ulterior, transportul lor direct către inimă.
Corelație, nu neapărat cauzalitate
Deși rezultatele evidențiază o legătură notabilă între expunerea la factori de mediu, acumularea de plastic în vasele de sânge și evenimentele cardiace acute, cercetătorii subliniază că datele demonstrează o corelație, nu o relație directă de cauzalitate.
Studii anterioare arată că microplasticele pot provoca inflamație sistemică, dereglare imunitară și stres oxidativ — mecanisme biologice esențiale implicate în formarea plăcilor arteriale și în bolile cardiovasculare. Autorii subliniază că sunt necesare studii clinice mai ample, cu monitorizare pe termen lung, pentru a stabili dacă poluarea cu plastic este un factor activ în apariția insuficienței cardiace sau doar un indicator al unui risc de mediu crescut.
Sursă: European Heart Journal