Deși impactul imediat al epidemiei Covid19 în majoritatea țărilor lumii a fost în primul rînd urban, impactul economic s-a extins rapid în zonele rurale. În cele mai multe cazuri, contagiunea se va produce. Majoritatea indivizilor care suferă de sărăcie și nesiguranță alimentară trăiesc în zonele rurale și, deși distanța fizică, izolarea relativă, densitatea mai mică a populației și producția proprie de alimente joacă în favoarea acestor zone, ele rămân totuși deosebit de vulnerabile în fața impactului puternic al pandemiei, rezultând contracția economică. Zonele rurale, în special în țările în curs de dezvoltare, sunt mult mai puțin pregătite pentru a face față impactului direct și indirect al crizei.
Documentul elaborat prezintă o serie de recomandări generale și politice pentru a se asigura că nevoile și interesele populației sărace din mediul rural sunt abordate în cadrul măsurilor de planificare, răspuns și recuperare Covid19 în întreaga lume, cu scopul de a minimiza impactul acestei pandemii asupra regiunilor rurale.
Câteva recomandări:
- Ținând cont de Agenda 2030, accentul acțiunii publice ar trebui să fie pus pe categoriile de populație cele mai vulnerabile – popoarele indigene, castele și alte populații marginalizate, persoanele în vârstă, femeile și copiii – și pe cei mai săraci dintre cei săraci, în special pe cei care depind de munca ocazională, migrația sezonieră sau mijloacele de trai mobile, care nu au acces la activele productive și care nu economii, nu au asigurări sau surse alternative de venit.
- Protecția socială este cea mai necesară intervenție. Sistemele de protecție socială, chiar și în țările cu venituri mici și fragile, trebuie extinse ca răspuns la Covid19 pentru a proteja viețile și mijloacele de trai și pentru a asigura accesul continuu la alimente.
- Mediul de viață rural are nevoie de măsuri de sprijin prin angajarea de urgență, precum și de măsuri pentru a menține sistemul alimentar și economia rurală în mișcare, în special acele segmente conduse de mici producători, furnizori de servicii, instituții rurale și alți participanți la lanțul valoric.
- Atât pe termen imediat cât și pe termen lung, protejarea și susținerea mijloacelor de trai va necesita combinarea intervențiilor de protecție socială pentru protejarea veniturilor, asigurarea de lichidități și prevenirea strategiilor negative de combatere, precum și măsuri pentru susținerea producției și accesului la angajare. Această abordare poate oferi un stimulent adecvat în ceea ce privește oferta, evitând dezechilibrele între producție și consum.
- În procesul de recuperare pe termen mediu și lung, accentul trebuie pus pe menținerea și consolidarea sistemelor alimentare locale și inclusive, pentru a asigura securitatea alimentară și reducerea sărăciei.
- Intervențiile ar trebui să recunoască în mod explicit constrângerile specifice cu care se confruntă femeile din mediul rural și rolurile lor in sistemele agroalimentare ca actori cheie în menținerea securității alimentare