La aniversarea a 25 de ani de existență în forma sa actuală, pe 14 noiembrie 2025, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, instituție aflată în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, își reafirmă rolul fundamental în arhitectura cercetării alimentare din România. De la primele inițiative instituționale din perioada interbelică și până la infrastructura de cercetare avansată din prezent, parcursul IBA reflectă atât evoluția științei alimentare, cât și eforturile constante de modernizare ale sectorului agroalimentar.
Rădăcini istorice: între tradiție instituțională și transformare continuă
Deși institutul nostru, IBA București, sărbătorește astăzi 25 de ani ca instituție modernă, originile sale trebuie căutate mult mai devreme, în tumultul transformărilor din prima jumătate a secolului XX. Anul 1925 marchează prima formă de organizare instituțională prin înființarea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Tutun, consacrat prin Decret Regal. Ulterior, în 1951, activitățile de cercetare se extind către domeniile alimentației și pescuitului, iar în 1981, prin reorganizare, ia naștere Institutul de Chimie Alimentară – o structură masivă, cu aproape o mie de angajați, devenită un veritabil pol al cercetării alimentare naționale.
Această evoluție istorică nu reprezintă doar o succesiune de reorganizări administrative, ci un proces de maturizare a capacității de cercetare din sectorul alimentar, cu repercusiuni majore asupra industriei de profil.
1977–1990: profesionalizarea cercetării în morărit și panificație
Un moment definitoriu apare în 1977, când este înființat Laboratorul de Biochimie și Tehnologia Produselor de Morărit și Panificație în cadrul ICICA București. Localizat în proximitatea unor unități de producție, laboratorul avea misiunea de a integra cercetarea științifică direct în procesele industriale, conform politicilor epocii. În scurt timp, laboratorul devine recunoscut pentru activitatea sa intensă în optimizarea tehnologiilor de morărit, panificație și dezvoltarea de echipamente experimentale.
Un element de unicitate îl constituie biblioteca tehnică specializată, actualizată constant cu publicații internaționale de vârf. Aceasta devine nu doar un instrument intern de documentare, ci o resursă deschisă și specialiștilor din industrie, contribuind la modernizarea generală a domeniului până în prima decadă a secolului XXI.
Temele de cercetare din această perioadă includ:
- dezvoltarea tehnologiilor avansate de panificație și morărit;
- realizarea de prototipuri pentru echipamente și dispozitive de laborator;
- colaborări cu ASAS privind evaluarea soiurilor de cereale nou introduse în cultură, cu accent pe calitatea acestora în procesarea panificației.
1991–2000: diversificarea cercetării și consolidarea expertizei legate de nutriție
Deceniul post-1990 marchează o etapă de repoziționare strategică a cercetării alimentare. Sub egida Programului Național „Orizont 2000”, laboratorul beneficiază de o finanțare mai consistentă și de o deschidere spre teme de actualitate în domeniul nutriției și al tehnologiilor alimentare emergente. În 1999, structura evoluează în Laboratorul pentru Procesarea Resurselor Vegetale, Nutriție Umană, Conservare și Ambalare, în cadrul Institutului de Chimie Alimentară.
În cadrul acestor transformări apar proiecte cu valoare socială ridicată, printre care dezvoltarea unor produse alimentare destinate copiilor cu intoleranțe alimentare – intoleranță la gluten (celiachie) și intoleranță la fenilalanină (fenilcetonurie). Aceste inițiative, începute în 1991, reprezintă premiere în peisajul alimentar românesc și se aliniază tendințelor internaționale privind alimentele funcționale.
Tot în această perioadă, anul 1994 marchează debutul unui program de mare amploare: evaluarea anuală a calității grâului din recoltele naționale, activitate extinsă la nivelul întregii țări în 1996 prin ordinul ministrului agriculturii. Acest program devine o referință pentru industria cerealelor și rămâne un element important în monitorizarea calității materiilor prime.
2001–2010: modernizarea infrastructurii și consolidarea identității instituționale
La 14 noiembrie 2000, laboratorul se desprinde din Institutul de Chimie Alimentară și se reconfigurează ca Institutul pentru Resurse Agroalimentare – precursorul direct al IBA București. Urmează un deceniu marcat de investiții substanțiale în infrastructură, extinderea spațiilor de cercetare și dotarea laboratoarelor cu aparatură de înaltă performanță. În paralel, instituția atrage noi experți și formează echipe competitive pe plan național.
Această etapă consolidează profilul interdisciplinar al institutului, care abordează teme ce acoperă întregul lanț alimentar: de la biochimie și biotehnologii la tehnologii industriale, conservare, ambalare și nutriție umană.
Domenii actuale de expertiză: un spectru integrat al cercetării alimentare moderne
În prezent, IBA București desfășoară activități de cercetare fundamentală și aplicată, cu rezultate relevante atât pentru mediul academic, cât și pentru industria alimentară. Domeniile acoperite includ:
- biotehnologia enzimelor și proteinelor;
- microbiologie și chimie alimentară;
- tehnologii pentru lapte, carne, produse fermentate, vin, bere, drojdie;
- morărit și panificație;
- lanț frigorific și tehnologii de conservare;
- dezvoltarea de micoproteine și enzime cu aplicații industriale.
Prin această abordare integrată, institutul contribuie la modernizarea și competitivitatea sectorului alimentar național, punând la dispoziția industriei soluții inovatoare și expertiză științifică avansată.
Proiecte reprezentative și contribuții interdisciplinare
În ultimele decenii, IBA București s-a implicat în proiecte strategice privind siguranța alimentară, dezvoltarea tehnologiilor durabile și evaluarea resurselor agroalimentare. Institutul are un rol activ în promovarea conceptului One Health, colaborând cu mediul academic și structuri guvernamentale în eforturi comune de integrare a sănătății umane, animale și de mediu.
Acest tip de colaborare reflectă evoluția naturală a cercetării alimentare, care nu mai poate fi izolată de contextul mai larg al sănătății publice și al sustenabilității.
Impactul economic al IBA București în sectorul agroalimentar din România
De-a lungul celor 25 de ani de activitate, IBA București a exercitat un impact economic semnificativ asupra industriei alimentare din România, influențând atât performanța sectorului privat, cât și eficiența politicilor publice din domeniul agroalimentar. Deși rolul său este adesea perceput preponderent din perspectiva contribuțiilor științifice, efectele economice generate de institut sunt ample, directe și indirecte, și se extind asupra întregului lanț alimentar.
· Transfer tehnologic și modernizarea industriei alimentare
Cercetările fundamentale și aplicative desfășurate la IBA București au contribuit în mod sistematic la introducerea unor tehnologii moderne în industria alimentară, cum ar fi, spre exemplu, metodele de conservare și ambalare care reduc pierderile și prelungesc termenul de valabilitate al produselor alimentare.
Prin transferul de bune practici, rezultate de cercetare și tehnologii pilot, IBA București a susținut creșterea productivității și a competitivității întreprinderilor românești.
· Contribuția la siguranța alimentelor și reducerea pierderilor economice
Activitățile de cercetare în biotehnologie, microbiologie și control al calității au sprijinit industria alimentară în implementarea unor standarde superioare de siguranță, contribuind la:
- diminuarea riscurilor tehnologice și microbiologice pe lanțul alimentar
- reducerea pierderilor economice cauzate de produse neconforme
- creșterea nivelului de încredere a consumatorilor și a partenerilor comerciali în produsele fabricate în România.
· Sprijinirea fermierilor și a companiilor prin programe naționale de evaluare
Un exemplu semnificativ îl reprezintă programul început în 1994, privind evaluarea anuală a calității grâului la nivel național, extins ulterior prin ordin ministerial în 1996.
Acest program a oferit fermierilor, procesatorilor și factorilor de decizie:
- date obiective privind calitatea cerealelor din fiecare an agricol;
- informații strategice necesare optimizării proceselor de producție și achiziție;
- un cadru de referință pentru negocierea prețurilor materiilor prime.
Pe termen lung, aceste contribuții au favorizat stabilitatea pieței cerealelor și creșterea eficienței în sectorul morărit-panificație.
· Dezvoltarea produselor pentru grupe vulnerabile – un impact socio-economic semnificativ
Prin proiectele dedicate copiilor cu intoleranță la gluten sau fenilalanină, inițiate începând cu anul 1991, IBA București a contribuit nu doar la avansul cercetării alimentare, ci și la reducerea costurilor sociale asociate acestor afecțiuni.
Alimentele specializate dezvoltate în institut au oferit:
- acces la produse adecvate nutrițional, într-o perioadă în care oferta de pe piață era insuficientă;
- soluții locale cu costuri mai reduse decât produsele importate;
- un model de dezvoltare pentru producători locali interesați de segmentul alimentelor funcționale.
· Formarea specialiștilor și creșterea capitalului intelectual
Impactul economic al institutului este amplificat de rolul său în formarea capitalului uman. Prin atragerea, instruirea și specializarea unor cercetători în domenii de vârf – biotehnologie, nutriție, chimie alimentară, tehnologii de procesare – IBA București contribuie la:
- crearea unei resurse umane cu competențe avansate;
- sprijinirea industriei prin expertiză de specialitate;
- creșterea capacității naționale de inovare.
Într-un domeniu în care competitivitatea depinde direct de nivelul de expertiză, această contribuție este crucială.
· Partener strategic în programe de sustenabilitate și politici publice
Prin promovarea conceptului One Health și colaborările cu Academia Română, Guvernul României și organizații specializate, IBA București influențează direcțiile strategice privind sănătatea, siguranța alimentară și sustenabilitatea.
Aceste contribuții se traduc în:
- politici publice mai eficiente;
- integrarea cercetării în deciziile de reglementare;
- oportunități economice pentru industrii inovatoare și durabile.
Astfel, prin tehnologiile dezvoltate, programele de cercetare, colaborările interdisciplinare și formarea specialiștilor, IBA București generează un impact economic durabil în trei direcții principale:
- consolidarea competitivității industriei alimentare,
- creșterea siguranței și calității produselor românești,
- sprijinirea dezvoltării durabile la nivel național.
La 25 de ani de la înființarea sa în forma actuală, IBA București reprezintă un exemplu de continuitate, modernizare și adaptare la exigențele contemporane ale științei alimentare. Cu rădăcini istorice solide, o infrastructură modernă și o echipă interdisciplinară de specialiști, institutul se poziționează ca un actor esențial în peisajul cercetării alimentare din România și ca un partener strategic pentru industria agroalimentară.
Prin viziunea sa integratoare și capacitatea de a răspunde provocărilor actuale, intitutul nostru continuă să contribuie la progresul științific, la inovarea produselor alimentare și la protejarea sănătății consumatorilor, consolidându-și rolul în dezvoltarea durabilă a bioresurselor alimentare.