Media

Economia circulară în cadrul sistemului agroalimentar

2020-05-19

Tranziția către economia circulară este o oportunitate de a transforma economia și de a o face mai durabilă, de a contribui la realizarea obiectivelor privind clima și a conserva resursele lumii, de a crea locuri de muncă locale și a genera avantaje concurențiale pentru Europa într-o lume aflată în profundă schimbare. Importanța economiei circulare pentru industria europeană a fost subliniată recent în strategia reînnoită privind politica industrială a UE. Tranziția către econimia circulară va contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă. În planul de acțiune al Comisiei Europene pentru economia circulară, aceasta este denumită ca fiind o economie în care „valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil, iar generarea de deșeuri este redusă la minimum.”

Economia circulară (EC) în cadrul sistemului agroalimentar se bazează pe 3 principii majore:

  1. Biomasa vegetală care este elementul principal al industriei agroalimentare și motorul formării ciclului carbonului. Circularitatea în acest caz se referă la recuperarea decalajelor de productivitate, diversificarea sistemelor de culturi, folosirea îngrășămintelor organice. Recuperarea decalajelor de productivitate pe baza EC pune accent pe folosirea aportului de nutrienți prin reciclarea gunoiului de grajd, reziduurilor din culturile vegetale și a reutilizării fluxurilor de deșeuri (deșeuri menajere organice) sau specii de leguminoase care fixează azotul atmosferic în sol.
  2.  Cel de al doilea principiu de bază se referă la folosirea produselor secundare din agricultură, procesare și consum care ar trebui reciclate în cadrul sistemului agroalimentar. Aceasta se referă, printre altele, la calitatea solului, sechestrarea carbonului în sol, folosirea producției agricole la producerea de energie regenerabilă, producția de îngrășăminte organice și biomateriale.
  3. Cel de-al treilea principiu se referă la folosirea la maxim a potențialui oferit de efectivele de animale. Dezvoltarea tehnologica și schimbările culturale în obiceiurile de consum pot avea un efect substanțial asupra disponibilității și producerii de furaje de calitate cu costuri reduse destinate furajării animalelor. Administrarea acestor furaje poate contribui la obținerea unor alimente superioare calitativ și cantitativ în cadrul unui sistem agrioalimentar circular.

Pentru a susține creșterea sustenabilității și inovației în viitor, pentru o economie circulară eficientă a resurselor în industria alimentară și a băuturilor, politicile Comisiei Europene, recomandă urmatoarele:

  • Luarea măsurilor de prevenire a risipei de alimente care se adresează întregului lanț alimentar; 
  • Implementarea obiectivului ONU pentru Dezvoltarea durabilă privind risipa de alimente la nivelul UE;
  • Dezvoltarea unei metodologii comune de măsurare a deșeurilor alimentare din UE, aliniată la standardele globale; 
  • Crearea unei platforme de ”stakeholderi” în materie de deșeuri alimentare cu implicarea tuturor actorilor din lanțul alimentar și a statelor membre;
  • Clarificarea legislației UE pentru facilitarea donării de alimente;
  • Căutarea de opțiuni pentru a îmbunătăți înțelegerea datelor marcate, fără a compromite siguranța și calitatea alimentelor; 
  • Maximizarea valorii materiilor prime, permițând mai multor materiale să ramână produse sau să fie clasificate ca sub-produse; 
  • Promovarea îmbunătățirii continue a performanței de mediu a produselor alimentare și băuturilor pe tot parcursul ciclului lor de viață; 
  • Stabilirea criteriilor de achiziții publice ecologice, care respectă performanța generală a durabilității ciclului de viață a produselor alimentare și băuturilor pe o bază consistentă, obiectivă și fiabilă științific; 
  • Menținerea deșeurilor ca sursă de energie, fiind o opțiune de gestionare a deșeurilor, acolo unde este justificată de proiectarea ciclului de viață; 
  • Promovarea investițiilor în cercetare și dezvoltare;
  • Concentrarea pe educația consumatorilor și schimbarea atitudinilor publice față de diminuarea cantității de deșeuri.