Media

Economia circulară - Bariere în implementarea conceptului – Partea 2

2020-06-29

În planul de acțiune al Comisiei Europene pentru economia circulară, aceasta este definită ca fiind o economie în care „valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil, iar generarea de deșeuri este redusă la minimum.”

Bariere de reglementare

În cadrul literaturii referitoare la barierele EC sunt discutate numeroase bariere de reglementare (Vanner și colab., 2014; Rizos și colab., 2015;  van Eijk, 2015; Pheifer, 2017; Ranta și colab., 2017; citaţi de Kirchherr). De exemplu, se reclamă o lipsă de „reglementare inteligentă” pentru o tranziție la EC, lipsa unui „cadru de politică de sprijin” (Preston, 2012; Rizos ş.a., 2015; Pheifer, 2017; citaţi de Kirchherr). În general, barierele de reglementare apar ca  a 2-a cea mai presantă barieră din literatura relevantă, potrivit lui Jesus și Mendonça, 2018 (citaţi de Kirchherr), fiind menționate în 23% din studiile analizate. Persoanele intervievate au ridicat diverse probleme în acest sens. De exemplu, un intervievat a menționat că „vrem să ne reciclăm bachelita care este un deșeu și am găsit o companie în Belgia care poate face acest lucru, dar nu avem voie să transportăm această bachelită peste graniță”.  Un alt intervievat a afirmat că „în asfaltul nostru nu putem folosi materiale reciclate în straturile de acoperire, deoarece este reglementat deja (…) că acest lucru nu este permis”.

Multe materiale virgine din UE  cu preţuri mici sunt artificiale, după cum au subliniat și Stahel (2013) și Stahel și Clift (2016), citaţi de Kirchherr, deoarece energia pentru producerea acestora este furnizată frecvent prin subvenționare. Existența unor astfel de subvenții ar putea submina difuzarea mai multor materiale circulare (de exemplu, reutilizate sau reciclate). Pentru a evita acest lucru, UE poate introduce o prevedere, in sensul că „toate externalitățile ar trebui încorporate în prețul produsului final” (Preston, 2012, p. 14) și / sau UE ar putea alege să introducă metode inventive în favoarea produselor circulare, pentru accelerarea etapelor de tranziție  a EC, așa cum este propus de mai mulți dintre intervievații din studiul  lui Kirchherr.  The Green, o asociaţie germană de mediu, a propus ca taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru orice reparații să fie redusă de la 19% la 7% în Germania, pentru a face mai atractive reparațiile. Costurile de investiții avansate secundare pentru modelele de afaceri circulare ar putea fi reduse prin intervenția guvernului, de exemplu prin furnizarea de sprijin financiar. Sprijinul financiar este deja un instrument politic obișnuit utilizat în UE, în special în sectorul agricol.

Citiți materialul complet aici.