Risipa alimentară reprezintă o problemă complexă cu implicații sociale, de mediu și economice majore, care afectează biodiversitatea și contribuie la poluare. Combaterea acestui fenomen este esențială pentru o dezvoltare durabilă, deoarece generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră și consumă resurse naturale valoroase, cum ar fi apa și energia. Metanul eliberat din deșeurile alimentare contribuie de 86 de ori mai mult la încălzirea globală decât dioxidul de carbon.
Principalele cauze ale risipei alimentare includ managementul ineficient al lanțului alimentar, de la producție la consum, precum și obiceiurile de cumpărare excesivă și ambalarea neadecvată. Modernizarea și globalizarea alimentației măresc distanța dintre producători și consumatori, iar în țările dezvoltate, pierderile majore apar la nivelul consumatorilor și comercianților, pe când în țările în curs de dezvoltare, acestea se concentrează în etapele de post-recoltare și prelucrare.
De asemenea, consumerismul exacerbează risipa alimentară, iar tendința de „shopping” ca relaxare a devenit comună, ignorându-se impactul asupra resurselor limitate ale planetei. În plus, risipa alimentară perpetuează paradoxul foametei, care rămâne o problemă globală urgentă. Soluțiile implică educarea și conștientizarea publicului despre impactul acțiunilor sale și promovarea consumului etic prin redistribuirea, reciclarea și donarea produselor alimentare.
Factori precum comportamentul, preferințele personale și aspectele sociale contribuie la risipa alimentară, subliniind necesitatea unor politici și practici mai sustenabile în lanțul alimentar.
Articol dezvoltat în cadrul proiectului:
ADER 17.1.1 - Cercetări privind evoluția fenomenului risipei alimentare la nivel național, din perspectiva angajamentului României privind îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă Etapa II 2024