Fenomenele meteorologice extreme – valuri de căldură, secetă, precipitații abundente și inundații – și-au intensificat prezența în ultimele decenii, remodelând semnificativ peisajul agricol din România. Într-un context în care schimbările climatice devin tot mai pronunțate, un studiu amplu privind calitatea grâului comun (Triticum aestivum) relevă implicații majore pentru securitatea alimentară și economia agrară a țării.
O radiografie a climatului agricol românesc (2000–2014)
Pe parcursul a 15 ani, între 2000 și 2014, un eșantion impresionant de 11.086 de probe de grâu comun a fost analizat în vederea stabilirii relației dintre factorii climatici și conținutul de umiditate al boabelor – un parametru esențial pentru depozitare, procesare și valoarea nutrițională a produsului finit. Studiul s-a concentrat pe corelarea parametrilor meteorologici (temperatura aerului și precipitațiile) cu proprietățile fizico-chimice ale grâului, inclusiv masa hectolitrică, indicele Hagberg, conținutul de proteine și gluten, indicele glutenic și incidența boabelor afectate de patogenul Fusarium.
Clima ca determinant al calității
Rezultatele relevă o legătură directă între condițiile climatice și calitatea grâului. Anii 2000, 2007 și 2012 au fost marcați de secetă severă și temperaturi extreme, în timp ce 2004, 2005 și 2010 au fost caracterizați de precipitații excesive și inundații, urmate de episoade de ariditate. Aceste fenomene au produs dezechilibre majore în producția agricolă, afectând nu doar cantitatea, ci și calitatea recoltei.
În mod specific, s-a observat o corelație negativă între conținutul de umiditate și masa hectolitrică sau indicele Hagberg – indicatori ai calității de panificație. În schimb, umiditatea crescută a fost asociată cu valori mai ridicate ale indicelui glutenic și o incidență mai mare a boabelor infectate cu Fusarium, fapt care ridică semne de întrebare asupra siguranței alimentare.
Harta calității grâului: contrastul nord–sud
Analiza regională a arătat o distribuție geografică distinctă a conținutului de umiditate. Regiunile nordice și centrale – Transilvania și nordul Moldovei – au înregistrat niveluri mai ridicate, datorită climatului relativ răcoros și umed. În antiteză, sudul țării (Câmpia Olteniei, Câmpia de Sud și Dobrogea) s-a confruntat cu un conținut de umiditate semnificativ mai scăzut, efect direct al unui regim termic mai ridicat și al precipitațiilor reduse.
Implicații pentru lanțul agroalimentar
Variațiile calitative și cantitative ale recoltelor de grâu au indus instabilitate în lanțul de aprovizionare agroalimentar, contribuind la creșterea costurilor de producție și la volatilitatea prețurilor. Aceste realități afectează deopotrivă fermierii, procesatorii și consumatorii finali, amplificând vulnerabilitatea sistemului alimentar în fața crizelor climatice.
De la cercetare la strategie: o bază pentru adaptare
Importanța acestor concluzii transcende granițele României. Modelul propus poate fi aplicat și altor state europene supuse unor condiții climatice similare în perioada analizată. În contextul proiecțiilor climatice pentru orizontul 2100, care indică o frecvență sporită a fenomenelor extreme, aceste informații devin instrumente esențiale în proiectarea unor politici agricole reziliente.
Cercetarea oferă un fundament științific valoros pentru decidenți politici, fermieri, comercianți și procesatori, sprijinind dezvoltarea de strategii de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice în sectorul agroalimentar.
Mulțumiri
Cercetarea a fost finanțată prin Programul Nucleu (Grantul nr. PN 23 01 03 04, in derulare din 2023 in 2026) de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea Națională de Cercetare și prin Programul Național de Gradare a Cerealelor (Granturi din 2000 până în 2014) de către Ministerul Agriculturii (Pădurilor) și Dezvoltării Rurale.
Autorii acestui studiu mulțumesc Ministerului Agriculturii (Direcțiile Agricole Județene) pentru eșantionarea cerealelor, INCDBA– IBA București pentru testarea cerealelor, și Meteo-România și Băncii Mondiale - CCKP pentru datele meteorologice.
Valeria Gagiu, Cristian Mihai Pomohaci, Elena Mateescu, Nastasia Belc (2025). CLIMATE CHANGE AND WHEAT QUALITY: A STUDY OF MOISTURE CONTENT IN COMMON WHEAT IN ROMANIA DURING 2000 - 2014. Journal of Hygienic Engineering and Design, vol. 51, pp. 11-25. Available online: https://keypublishing.org/jhed/wp-content/uploads/2025/07/1.-Full-Paper-Valeria-Gagiu.pdf (published on 30 June 2025).