Experții Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) atrag atenția asupra unui risc puțin explorat până acum: posibilitatea ca pierderile și risipa de alimente să contribuie la răspândirea rezistenței antimicrobiene (AMR). Studiul recent publicat oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care alimentele aruncate pot deveni un mediu propice pentru supraviețuirea și răspândirea bacteriilor și a genelor rezistente la tratamentele antimicrobiene existente.
Legătura dintre risipa alimentară și rezistența antimicrobiană
Risipa și pierderile de alimente reprezintă o problemă majoră în sistemele alimentare globale, afectând mediul, economia și securitatea alimentară. Pe lângă aceste efecte binecunoscute, experții FAO subliniază că resturile alimentare pot servi ca rezervor pentru microorganisme rezistente la medicamente, oferindu-le condiții favorabile de creștere și transmitere.
Atunci când alimentele sunt aruncate în gropile de gunoi sau depozite necontrolate, acestea pot intensifica riscul de răspândire a acestor microorganisme și a genelor rezistente, ceea ce le face o componentă critică ce trebuie luată în considerare în strategii de monitorizare și gestionare a AMR.
Constatări cheie din analiza FAO
- Resturile alimentare pot fi un mediu propice pentru bacterii rezistente: Alimentele neconsumate sau deteriorate oferă nutrienți și condiții ideale pentru dezvoltarea bacteriilor, inclusiv a celor rezistente la tratamente antimicrobiene.
- Prezența genelor de rezistență în materie organică deșertată: Cercetările arată niveluri ridicate de gene rezistente la antibiotice în deșeurile alimentare, uneori chiar mai mari decât în nămolurile de canal sau dejecții de animale.
- Procesarea inadecvată poate agrava problema: Chiar și metode prietenoase cu mediul, cum ar fi compostarea, pot necesita optimizare pentru a preveni proliferarea rezistenței atunci când sunt aplicate fără control riguros.
- Impact sectorial profund: Agricultura – în special producția animală – rămâne un contributor major la utilizarea antibioticelor, ceea ce mecanic încurajează apariția și propagarea rezistenței antimicrobiene.
De ce este important să includem risipa alimentară în strategiile AMR?
Până acum, discuțiile globale despre rezistența antimicrobiană s-au concentrat în principal pe utilizarea antibioticelor în medicină și în creșterea animalelor. Analiza FAO oferă un argument important: trebuie să privim pierderea și risipa alimentelor nu doar ca o problemă de mediu și nutriție, ci și ca un vector potențial pentru provocările de sănătate publică legate de AMR.
Experții FAO ― urmărind principiile abordării One Health, care leagă sănătatea oamenilor, animalelor și mediului ― subliniază necesitatea unei acțiuni coordonate care reduce risipa, dar și fortifică eforturile globale de combatere a rezistenței antimicrobiene.
Mesaje cheie pentru decidenți și publicul larg
- Integrarea pierderilor alimentare în strategiile de monitorizare AMR este esențială pentru o abordare comprehensivă.
- Practicile de gestionare a deșeurilor alimentare trebuie îmbunătățite, inclusiv tratamente care reduc genele rezistente înainte de compostare sau eliminare.
- Reducerea risipei alimentare nu este doar un obiectiv de sustenabilitate, ci și o măsură de protejare a sănătății publice.
Concluzie
Risipa de alimente reprezintă o vulnerabilitate ascunsă în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene. Recunoașterea și gestionarea acestui risc emergent ar putea fi un pas strategic pentru protejarea eficacității medicamentelor și pentru întărirea sistemelor alimentare și de sănătate la nivel global.
Articol preluat FAO.