Nivelul impactului risipei alimentare asupra întregului lanț alimentar din România.
29.09.2022
Astăzi, 29 septembrie, sărbătorim Ziua Internațioanală de Conștientizare asupra Risipei Alimentare.
Risipa alimentară este un fenomen ce grevează tot mai greu calitatea mediului, dar și securitatea alimentară de pe glob. România și-a propus încă din 2014 să dezvolte programe dedicate analizei acestui fenomen, a impactului socio economic și a măsurilor ce se pot adopta în vederea limitării risipei alimentare.
Astfel, Ministerul Agriculturii și al Dezvoltării Rurale a inclus în programul său de cercetare ADER teme dedicate, atât în sensul unor cercetări privind valorizarea unor produse secundare de pe lanțul alimentar, dar și al analizelor de impact și propunerii unor măsuri administrative necesare. Un prim proiect a fost cel din perioada 2015 – 2018, ADER 15.1.1 - Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice, urmat de un nou proiect aferent perioadei 2019 – 2022, ADER 1.1.2.- Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030, aflat la final. Eforturile vor continua și în următorul program aferent perioadei 2023-2027, existând în pregătire termenii de referință pentru continuare monitorizării risipei alimentare în România.
În ceea ce privește datele de până acum, putem observa că:
- La nivelul anului 2016, când a avut loc primul studiu de impact pe un eșantion relevant la nivelul populației urbane din România, nivelul mediu al risipei din gospodării, estimat de respondenți, era de 10,43 %. Acest nivel a scăzut în 2020, la 6,5%. O prognoză pentru 2030, cu menținerea tendinței, sugerează o posibilă scădere până la 4% în 2024 și chiar 2,05%, în 2030. Aceste date vor putea fi confirmate de cercetările ulterioare.
- Nivelul risipei alimentare pe celelalte verigi ale lanțului alimentar, măsurate în 2020, variaza de la 0,86% în sectorul de retail, până la 8,63% în alimentația publică (HoReCa).
- Toți antreprenorii de pe lanțul alimentar au indicat nevoia de investiții dedicate creșterii gradului de folosire a materiilor prime, respectiv reducerii risipei alimentare.
- IBA București și partenerii săi din proiect au propus crearea unei linii de finanțare pentru Creșterea eficienței alimentare (similară programului de investiții în creșterea eficienței energetice). Studiile ex ante privind impactul economic al unui astfel de program de investitii, realizate în 2022, indică următoarele:
- Cca 65% dintre respondenți ar accesa un asemenea fond.
- Valoarea medie a investiției necesare unei firme, estimată la nivelul întregului lanț alimentar este de cca 575.000 euro (de la 100.000 de euro, pentru sectorul HoReCa până la peste 1.000.000 euro în sectoarele de producție primară sau distribuție);
- Peste 70% dintre respondenți au declarat că limita lor de cofinanțare este de până în 25% din valoarea proiectelor;
- Nevoile declarate pentru accesarea cu succes a unor asemenea fonduri: consultanță, informații suplimentare, suport/ sprijin financiar și reducerea birocrației/ ușurarea condițiilor de accesare.
Conștientizarea fenomenului de risipă alimentară la scară largă, readuce în prim plan nevoia de a transforma felul în care alimentele sunt produse și consumate. Este nevoie de eforturi conjugate pentru un consum și o producție responsabilă, astfel încât populația planetei, aflată în creștere exponențială, să poată avea acces la alimente.