IBA București, împreună cu Universitatea “VALAHIA” din Târgoviște și Institutul Național de Cercetări economice "COSTIN C. KIRIŢESCU" (INCE) al Academiei Române/Centrul de economie montană (INCE/CEMONT), desfășoară în perioada 2019-2022 proiectul intitulat Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030.
Materialul elaborat în cadrul proiectului sus menționat are scop previzionarea unor indicatori de risipă alimentară în perspectiva anului 2030, ca și a unor cauze generatoare de comportament risipitor în rândul populației urbane din România.
Prognoza generală privind risipa alimentară în rândul populației urbane din România indică o tendință pronunțată de scădere. Această tendință a fost intuită și de studiile la nivelul Uniunii Europene din 2011 și 2013 și a fost documentată cantitativ de studiile de impact naționale din 2016 (ADER 15.1.1) și din 2020 (ADER 18.1.2). Nivelul mediu de risipă prognozat în 2030 este de 2,05%.
Analizele segmentate pe categorii de produse indică un nivel redus de risipă, de sub 3% pentru ponderi de peste 90% din consumatori.
Analiza cauzelor generatoare de risipă alimentară indică menținerea unor riscuri în ceea ce privește organizarea ordinii consumului familial de alimente, ca și în păstrarea/reambalare alimentelor începute.
Analiza segmentată pe categorii de populație relevă că adulții tineri (18 – 35 ani), implicit familiile cu 1 membru, rămând o grupă de risc semnificativ pentru risipa alimentară din România, ca și familiile numeroase.
Din punct de vedere al veniturilor, în 2030 se estimează un comportament mai responsabil la categoriile de venituri medii și chiar mari. Un risc de risipă rămâne grupul cu venituri mici, care va avea o proporție semnificativă de consumatori cu nivel de risipă relativ ridicat pentru nivelul general din 2030.
Menținerea campaniilor de promovare a unui consum alimentar responsabil la nivelul mass media, care pare să fi dat rezultate până în prezent.
Intensificarea eforturilor de comunicare în rândul tinerilor prin diversificarea campaniilor în social media, evenimente organizate în spațiul public, de tip food court, de bune practici anti risipă.
Dezvoltarea bunelor practici la nivel comunitar, de tip food sharing, cooking for friends, etc.
Dezvoltarea unor forme de comunicare directă și simplă, pentru conștientizarea unor categorii de consumatori nefavorizați din punct de vedere material, inclusiv prin includerea în etichete sau pe ambalajele produselor a unor recomandări de consum zilnic pentru principalele categorii de produse alimentare.
Studiul poate fi citit în întregime aici.