Un studiu realizat de un consorțiu de instituții românești aduce în prim-plan consecințele severe ale secetei și valurilor de căldură fără precedent din vara anului 2024 asupra calității microbiologice și micotoxice a grâului (Triticum aestivum) păstrat până în aprilie 2025, dar și asupra făinii integrale și a pâinii produse din acesta.
Cercetarea a fost realizată de specialiști ai institutului nostru, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, în colaborare cu Facultatea de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV București), compania SC Șapte Spice SA, Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, precum și Administrația Națională de Meteorologie (METEO-Romania).
Rezultatele arată că temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor au influențat semnificativ nivelul de contaminare microbiană și cu micotoxine atât la grâul proaspăt recoltat, cât și la cel depozitat, precum și în produsele derivate. Principala cauză: umiditatea și activitatea apei reduse, care modifică mediul microbian și condițiile de dezvoltare a fungilor.
Deși valorile totale ale fungilor, numărul boabelor afectate de Fusarium, precum și nivelurile micotoxinelor deoxinivalenol, aflatoxină B1 și ocratoxină A au rămas sub limitele impuse de legislația europeană, studiul semnalează o contaminare mai accentuată în Transilvania și Moldova – în special în zona Carpaților de Curbură. Cercetătorii explică fenomenul prin existența unor microclimate mai răcoroase și mai umede, care favorizează dezvoltarea fungilor.
Modificările calității grâului s-au reflectat direct în proprietățile fizico-chimice, reologice și colorimetrice ale făinii și pâinii, aspecte cu impact economic semnificativ pentru industria de morărit și panificație.
Autorii atrag atenția că intensificarea fenomenelor climatice extreme în sud-estul Europei va continua să afecteze producția agricolă și recomandă implementarea unor strategii regionale integrate. Acestea ar trebui să urmărească creșterea rezilienței culturilor de grâu, optimizarea sistemelor de producție și îmbunătățirea controlului contaminării – măsuri esențiale pentru protejarea siguranței alimentare și a competitivității economice a sectorului agroalimentar românesc.
Articol complet aici.