Un studiu recent realizat de Universitatea Boston a scos la iveală o legătură îngrijorătoare între microplastice (MP) și problema în creștere a rezistenței la antibiotice în rândul bacteriilor. Publicată în jurnalul Applied and Environmental Microbiology, cercetarea subliniază cum microplasticele nu doar că poluează mediul, dar pot facilita și dezvoltarea rezistenței antimicrobiene (AMR) în bacterii.
Microplasticele, particule microscopice rezultate din degradarea obiectelor din plastic mai mari, sunt omniprezente în mediile acvatice și în sistemele de epurare a apelor uzate. Formate din polimeri diferiți – precum polietilenă (PE), polistiren (PS) și polipropilenă (PP) – aceste particule pot adăposti comunități de biofilm, poluanți chimici și material genetic ce poartă gene AMR.
Studiul a analizat cum diferitele tipuri, dimensiuni și concentrații de microplastice influențează creșterea și rezistența bacteriei Escherichia coli. Rezultatele au arătat că bacteriile aderente la microplastice au manifestat niveluri semnificativ mai mari de rezistență multidrog comparativ cu cele crescute pe suprafețe standard precum sticla. Această rezistență sporită se datorează în principal proprietăților unice ale microplasticelor, cum ar fi natura lor hidrofobă și capacitățile superioare de adsorbție, care oferă un mediu ideal pentru formarea biofilmului. Experimentele controlate de laborator au demonstrat rezistență semnificativă a E.coli la antibiotice precum ampicilina, ciprofloxacina, doxiciclina și streptomicina.
Mai mult, studiul a relevat o tendință îngrijorătoare: odată ce microplasticele au fost îndepărtate, bacteriile care interacționaseră cu acestea au continuat să producă biofilme mai puternice. Aceasta sugerează că expunerea la microplastice nu doar conduce la o rezistență imediată, ci și induce adaptări pe termen lung în comportamentul bacterian, complicând potențial tratamentele viitoare.
Deoarece microplasticele persistă în mediu, ele reprezintă o amenințare dublă: pot acționa ca vectori pentru bacteriile rezistente și pot complica provocările deja existente în sănătatea publică. Acest aspect este deosebit de critic în zonele cu sisteme inadecvate de tratare a apelor uzate, unde răspândirea infecțiilor rezistente la antibiotice ar putea deveni mai frecventă.
Autorii studiului subliniază nevoia urgentă de strategii cuprinzătoare pentru monitorizarea și reducerea poluării cu microplastice. Ei fac apel la abordări integrate care să combine gestionarea eficientă a deșeurilor cu eforturi dedicate combaterii rezistenței antimicrobiene.
Această cercetare se alătură dovezilor tot mai numeroase privind pericolele generate de microplastice – nu doar ca poluanți de mediu, ci și ca factori favorizanți ai amenințărilor asupra sănătății publice. Pe măsură ce cercetătorii continuă să analizeze dinamica complexă dintre microplastice și rezistența bacteriană, devine tot mai clar că abordarea acestei probleme este vitală pentru protejarea sănătății publice și menținerea eficienței antibioticelor existente.
Sursa Affidia Journal.