Un nou studiu al Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură arată că producția globală de alimente de origine animală a explodat din 1961 încoace, dar distribuția rămâne profund inegală între regiuni.
- 361M tone Carne produsă în 2022 (față de 71M în 1961)
- 930M tone Lapte produs în 2022 (față de 342M în 1961)
- 94M tone Ouă produse în 2022 (față de 15M în 1961)
Oferta globală de alimente terestre de origine animală — carne, lapte, ouă, dar și insecte — a cunoscut o creștere spectaculoasă în ultimele șase decenii, transformând sectorul zootehniei într-una dintre cele mai dinamice componente ale agriculturii mondiale. Aceasta este concluzia centrală a unui nou raport publicat de FAO, intitulat Drivers of supply and demand of terrestrial animal source food.
Dintre toate categoriile analizate, carnea de pasăre a înregistrat cea mai accentuată creștere — de aproximativ cinci ori față de nivelul din 1961. Ouăle și carnea de porc aproape s-au dublat, în timp ce carnea de bovine a stagnat sau chiar a scăzut în numeroase regiuni ale lumii.
Cine produce — și cine are acces?
Asia este în prezent cel mai mare producător de alimente de origine animală la nivel mondial, urmată de Europa. Paradoxal însă, producția ridicată nu se traduce automat în disponibilitate per capita. America de Nord rămâne regiunea cu cel mai ridicat consum pe locuitor, în timp ce Asia, deși domină producția, are o disponibilitate relativ scăzută per persoană.
Africa subsahariană se confruntă cu o situație deosebit de dificilă: disponibilitatea pe cap de locuitor a rămas practic stagnantă, cu câteva excepții notabile — lapte în Kenya și carne de pasăre în Africa de Sud.
„Efectivele de animale de pe planeta noastră pot prospera într-o gamă largă de medii, în special în zone mai puțin potrivite pentru culturi și contribuie la o varietate de diete sănătoase."
— Godfrey Magwenzi, director general adjunct FAO, și Máximo Torero, economist-șef FAO
Comerțul internațional: un rol încă limitat
Deși volumele comercializate au crescut, comerțul internațional reprezintă în continuare doar aproximativ 10% din consumul global de alimente de origine animală. Această pondere redusă subliniază importanța producției locale pentru securitatea alimentară, mai ales în economiile în curs de dezvoltare.
~⅓ din alimentele produse global se pierd sau sunt risipite 14% din alim. de origine animală afectate de pierderi1.900 specii de insecte consumate ca aliment
Pierderile și risipa alimentară agravează suplimentar aceste disparități. Se estimează că aproximativ o treime din toate alimentele produse la nivel mondial se pierd sau sunt risipite, inclusiv circa 14% din alimentele de origine animală. Lanțurile de frig insuficiente și controlul deficitar al temperaturii sunt principalii factori în țările cu venituri mici și medii.
Provocările sectorului
Raportul identifică o serie de presiuni asupra sectorului zootehnic pe care factorii de decizie trebuie să le abordeze:
- Presiuni de mediu: defrișări, schimbarea destinației terenurilor, emisii de gaze cu efect de seră
- Utilizarea nesustenabilă a resurselor de apă și teren, concurența între hrană pentru oameni și furaje
- Productivitate scăzută, suprapășunat și bunăstare precară a animalelor
- Boli zoonotice, boli transmise prin alimente și rezistență la antimicrobiene
- Inechitate în distribuția beneficiilor sectorului la nivel global
Raportul subliniază, de asemenea, că dovezile privind mediile alimentare — adică contextele mai largi în care oamenii fac alegeri dietetice — rămân limitate și inegale între regiuni. Produsele cu conținut ridicat de grăsimi par să fie mai accesibile și mai ieftine decât alternativele mai sănătoase în multe contexte.
Sursa FAO.