Noi cercetări aruncă lumină asupra prezenței substanțelor per- și polifluoroalchil (PFAS) în diferite alimente precum și impactul acestora asupra sănătății umane. Studiul, care a implicat analiza probelor provenind de la 3 000 de mame însărcinate, sugerează că persoanele care consumă cantități mai mari de orez alb, cafea, ouă și fructe de mare tind să aibă niveluri mai mari de PFAS în plasmă și laptele matern.
Descoperirile indică, de asemenea, o corelație între consumul de carne roșie și nivelurile ridicate de PFOS, unul dintre cei mai răspândiți și periculoși compuși PFAS. Aceste rezultate evidențiază prezența pe scară largă a acestor substanțe chimice toxice și diferitele căi prin care acestea intră în aprovizionarea cu alimente.
PFAS reprezintă o clasă de aproximativ 16 000 de compuși utilizați în mod obișnuit în producția de produse rezistente la apă, rezistente la pete și rezistente la căldură. Datorită persistenței lor în mediu, se acumulează la oameni și au fost legate de numeroase probleme grave de sănătate, inclusiv cancer, malformații congenitale, boli hepatice, boli tiroidiene și scăderea numărului de spermatozoizi.
În timp ce eforturile de reglementare și reducere a poluării cu PFAS în apă au fost în centrul atenției multor autorități de reglementare, acest studiu sugerează că alimentele sunt o sursă majoră de expunere. Susținătorii sănătății publice susțin că o interdicție cuprinzătoare a PFAS, cu excepția utilizărilor esențiale, este necesară pentru a aborda problema în mod eficient.
Studiul explorează, de asemenea, sursele potențiale de contaminare cu PFAS în anumite alimente. De exemplu, contaminarea orezului poate apărea din solul contaminat sau din apa agricolă. Vasele de gătit antiaderent conțin adesea PFAS, iar substanțele chimice pot fi transferate în alimente în timpul gătirii. În cazul ouălor de la puii din curte, cercetătorii speculează că hrănirea păsărilor cu resturi de masă sau nămol de canalizare contaminat folosit ca îngrășământ ar putea contribui la niveluri mai ridicate de PFAS. În mod similar, boabele de cafea, apa folosită pentru prepararea berii sau contaminarea solului ar putea fi responsabile pentru prezența PFAS. Fructele de mare sunt o altă categorie de alimente care se găsesc frecvent a fi contaminate cu PFAS din cauza prevalenței poluării apei.
Studiul sugerează, de asemenea, că anumiți factori dietetici pot influența nivelurile de PFAS. Dietele bogate în fructe, cereale integrale și fibre alimentare au fost asociate cu niveluri mai scăzute de PFAS. În plus, consumul unei game variate de surse de proteine poate ajuta la atenuarea expunerii la PFAS și alți contaminanți găsiți în alimente.
Autorii studiului subliniază importanța implementării măsurilor pentru a menține PFAS departe de mediu și a reduce prezența lor în alimente. Prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la asocierea dintre alimente specifice și niveluri mai ridicate de PFAS, studiul își propune să informeze intervențiile și ghidurile alimentare care pot ajuta la reducerea expunerii la PFAS. Pe măsură ce cercetările ulterioare privind PFAS continuă, este esențial ca autoritățile de reglementare, producătorii de alimente și consumatorii să colaboreze pentru a aborda această problemă omniprezentă.
Articol preluat S cience Direct