De la depistarea bacteriilor la demascarea produselor contrafăcute: inteligența artificială a devenit deja un instrument de lucru în protejarea alimentelor pe care le consumăm.
Când vorbim despre inteligența artificială, discuția ajunge adesea la riscuri. În domeniul alimentar însă, tehnologia lucrează deja discret în favoarea consumatorilor. O analiză recentă publicată în revista Science of Food arată cât de departe a ajuns acest proces.
Cercetătorii de la Universitatea Wageningen din Olanda au trecut în revistă 161 de studii științifice publicate până în 2024. Interesul a crescut spectaculos: de la un singur studiu în 2012 la 46 doar în 2023. Autorii au grupat aplicațiile AI în cinci direcții: riscuri microbiologice, contaminare chimică, fraudă alimentară, supraveghere și siguranță alimentară în general.
Bacteriile, depistate mai repede și mai precis
Contaminarea microbiologică este domeniul cu cele mai multe cercetări. Programele bazate pe AI analizează materialul genetic și imaginile microscopice ale probelor și scurtează semnificativ timpul de identificare a agenților patogeni. În plus, recunosc mai multe specii decât metodele clasice, făcute manual.
Un exemplu grăitor este „nasul electronic”, un senzor care analizează compușii volatili emanați de aliment. Asociat cu algoritmi de inteligență artificială, a reușit să identifice Salmonella, E. coli și Listeria cu o acuratețe de până la 100%.
Contaminanții chimici, identificați fără a distruge proba
Aproximativ un sfert dintre studii se ocupă de siguranța chimică. Accentul cade pe metode neinvazive, care detectează reziduuri de pesticide, metale grele și micotoxine.
Printre rezultate se numără urmărirea cadmiului din orez și a fungicidelor din vinul roșu. Aceste instrumente întăresc totodată controalele asupra alimentelor importate, într-o piață tot mai globalizată.
Frauda alimentară iese la iveală și din cifre
Inteligența artificială a devenit un aliat important în lupta împotriva falsurilor. Algoritmii combină date din spectroscopie, de la senzori electronici și chiar din facturile comerciale.
Unul dintre sistemele analizate a verificat peste 100 de milioane de tranzacții, în căutarea anomaliilor. Astfel, pot fi semnalate uleiuri comestibile contrafăcute, carne de vită premium falsificată sau ciuperci de tip porcini care nu sunt ceea ce pretind. Avantajul major: în multe cazuri nici nu mai este nevoie de o probă fizică.
Supraveghere de trei ori mai eficientă
Sistemele de monitorizare sprijinite de AI s-au dovedit de circa trei ori mai eficiente decât metodele tradiționale. Ele folosesc surse foarte diverse, de la datele colectate la punctele de frontieră până la informații din telefoanele mobile.
Pentru autorități, beneficiul este dublu. Pot stabili mai bine unde să îndrepte inspecțiile și pot anticipa modul în care se răspândesc focarele de toxiinfecții alimentare.
Marea provocare: datele
Beneficiile sunt clare, dar datele rămân punctul sensibil. Confidențialitatea, secretele comerciale ale companiilor și modul neunitar în care sunt colectate informațiile complică dezvoltarea acestor sisteme.
Ca soluție, cercetătorii recomandă două abordări:
• AI explicabil (Explainable AI): sisteme care arată cum au ajuns la o concluzie, deci sunt mai ușor de verificat și de controlat.
• Învățarea federată (Federated Learning): algoritmii învață din date aflate la surse diferite, fără ca acestea să fie adunate într-un singur loc.
O realitate, nu o promisiune
Concluzia studiului este limpede: în industria alimentară, inteligența artificială nu mai ține de viitor. Este deja o tehnologie matură și versatilă, care contribuie zi de zi la siguranța alimentelor din farfuria noastră.
Sursa: Affidia Journal