Interesul față de cercetările privind ambalarea alimentelor a înregistrat o continuă creștere în ultimii ani. Preocupările legate de problematica eficienței consumului alimentar au găsit tot mai multe răspunsuri și prin dezvoltarea de noi metode de ambalare. Studii precum cel al lui Karli Verghese et al., 2015, au relevat rolul ambalării în protecția fizică și microbiologică dar și în reducerea pierderilor alimentelor, în asigurarea comunicării cu consumatorii, informativă și de marketing, în asigurarea porționării preparatelor alimentare, ușurarea manipulării pe întregul lanț și în final reducerea risipei prin mărirea duratei de valabilitate la raft.
Relativ recent au fost definite noi concepte de ambalare, cum ar fi ambalare activă sau inteligentă (P. Suppakul ei al., 2003, C.E. Realini et al., 2014, A. Bartkowiak et al. 2015), în care materialele biodegradabile, substanțele consumatoare de oxigen și cu funcție antimicrobiană au devenit tot mai prezente în sistemele de ambalare. Ambalarea activă, care urmărește extinderea duratei de valabilitate sau îmbunătățirea siguranței, menținând în același timp calitatea, avansează spre încorporarea agenților activi naturali în materiale de ambalare mai durabile. Sistemele inteligente de ambalare, care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau a mediului înconjurător avansează spre sisteme mai eficiente din punct de vedere al costurilor, convenabile și integrate pentru a oferi soluții inovatoare de ambalare. Se marchează o tendință de creștere a pieței pentru ambalarea activă cu acțiuni principale pentru absorbanții de umiditate, agenți de absorbție a oxigenului, susceptoare de microunde și ambalaje antimicrobiene. Piața pentru ambalarea inteligentă este, de asemenea, promițătoare, cu câștiguri puternice pentru etichetele indicatoare de timp și temperatură și progrese în integrarea conceptelor inteligente în materialele de ambalare.
Studii recente iau în considerare rolul antioxidant al fenolilor și polifenolilor ca agenți antioxidanți, mai ales în zona de prezervare a produselor proaspete vegetale. (F. Shahidi, P. Ambigaipalan, 2015)
Nanomaterialele (E.L. Bradley, L. Castle, Q. Chaudhry, 2011, E.M.C. Alexandre et l., 2016), diverse substanțe ca esterii de ftalați ca și soluții complexe de amestecuri (A. LaCoste et al., 2005) constituie subiecte de cercetare tot mai prezente.
Skaczkowski et al., 2016 - The effect of packaging, branding and labeling on the experience of unhealthy food and drink: A review
Un rezumat de 78 de studii publicate pana în 2014, pe teme de ambalaje, brandng și etichetare. Șaizeci și cinci din cele 78 de studii au constatat un efect al informațiilor extrinseci asupra gustului și / sau a rezultatelor hedonice, furnizând dovezi solide pentru transferul de senzație. Majoritatea studiilor au identificat faptul că informațiile specifice extrinseci au influențat anumite produse sau rezultate senzoriale specifice. Proiectele de studii care încorporează o măsură a așteptărilor au permis o evaluare mai strictă a transferului de senzație. Rezultatele acestor studii confirmă ipoteza că aceste efecte apar atunci când informațiile extrinseci provoacă o așteptare a gustului produsului, care apoi formează un cadru pentru a ghida percepția senzorială. Aceste studii susțin, de asemenea, ipoteza că, în cazul în care transferul de senzație nu are loc, acest lucru se datorează probabil unei nepotriviri între așteptările generate de informațiile extrinsece și caracteristicile senzoriale măsurate sau eșecul informațiilor extrinseci de a provoca o așteptare a gustului acel produs.
R Mai et al., 2016 - Light and Pale Colors in Food Packaging: When Does This Package Cue Signal Superior Healthiness or Inferior Tastiness?
În ambalajele alimentare culorile ușoare și palide sunt adesea folosite pentru a evidenția sănătatea produsului. Ceea ce a fost în mare parte neglijat este faptul că acest indiciu de sănătate aparent pozitiv poate transmite și o altă informație crucială. Premisa acestei lucrări este aceea că pachetele de culoare deschisă evocă două efecte opuse: stimulează impresiile sănătoase (efectul asupra sănătății) și acționează inferențe de gust dăunătoare (efectul de gust), care ghidează împreună decizia de cumpărare. Pentru a contribui la o mai bună înțelegere a momentului în care ambalajul constituie un avantaj sau dezavantaj pentru consumator, această cercetare elucidează condițiile de graniță în care funcționează efectele opuse. Efectul gustului indus de culoarea nefavorabilă ar trebui să fie în mod deosebit dominant atunci când (i) consumatorii au nevoie puternică de a genera inferențe de gust euristic (adică atunci când degustarea nu este posibilă) și (ii) atunci când sănătatea nu este obiectivul general (de exemplu, consumatori conștienți de sănătate). O serie de experimente care manipulează pachetele reale de alimente confirmă faptul că indicatorul de sănătate al pachetului poate declanșa într-adevăr asociațiile de gust negativ în mintea consumatorului, care ar putea avea efecte negative. De aceea, comercianții sunt sfătuiți să ia în considerare cu atenție contingentele identificate.
Skaczkowski et al., 2016 - The effect of packaging, branding and labeling on the experience of unhealthy food and drink: A review
Un rezumat de 78 de studii publicate pana în 2014, pe teme de ambalaje, brandng și etichetare. Șaizeci și cinci din cele 78 de studii au constatat un efect al informațiilor extrinseci asupra gustului și / sau a rezultatelor hedonice, furnizând dovezi solide pentru transferul de senzație. Majoritatea studiilor au identificat faptul că informațiile specifice extrinseci au influențat anumite produse sau rezultate senzoriale specifice. Proiectele de studii care încorporează o măsură a așteptărilor au permis o evaluare mai strictă a transferului de senzație. Rezultatele acestor studii confirmă ipoteza că aceste efecte apar atunci când informațiile extrinseci provoacă o așteptare a gustului produsului, care apoi formează un cadru pentru a ghida percepția senzorială. Aceste studii susțin, de asemenea, ipoteza că, în cazul în care transferul de senzație nu are loc, acest lucru se datorează probabil unei nepotriviri între așteptările generate de informațiile extrinsece și caracteristicile senzoriale măsurate sau eșecul informațiilor extrinseci de a provoca o așteptare a gustului acel produs.
Acest ghid de bune practici a fost realizat în cadrul proiectului ADER 15.1.1.: “Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice”.