Alimentația reprezintă o componentă esențială a existenței umane, ea putând fi deopotrivă un factor sanogenetic sau patogenetic. Odată cu creșterea speranței de viață, a devenit tot mai clar faptul că factorii nutriționali pot fi modulați în așa fel încât să poată influența în mod pozitiv sănătatea omului. În același timp, ei pot fi factori cu rol important în apariția unor boli cronice și în agravarea acestora.
Succesele cercetărilor secolului trecut din domeniul nutriției au condus la identificarea tuturor nutrienților esențiali și la înțelegerea importanței lor din punct de vedere biologic în controlul metabolismului și în menținerea sănătății.
Necesitățile nutriționale ale persoanelor de vârsta a treia, în creștere în lumea contemporană, sunt cu totul speciale, determinate de schimbările pe care le provoacă slăbirea naturală a facultăților fizice și psihice cauzate de înaintarea în vârstă în corpul uman. Mai mult, neadecvarea aportului nutrițional duce la declanșarea sau agravarea patologiei asociate îmbătrânirii, ceea ce scade calitatea vieții și face ca bătrânul să intre în cercuri vicioase boală-malnutriție.
Vârsta a treia are nevoi cu totul particulare de nutrienți, de aceea reprezintă o țintă excelentă a nutriției personalizate. Trebuie ținut seama de faptul că la seniori există mari diferențe individuale, unii bătrâni având modificări specifice minime, pe când alții, în urma unor elemente de genetică sau de stil de viață nesănătos, prezintă modificări metabolice foarte mari.
Din analiza tuturor datelor obținute prin efectuarea studiului de piață s-au putut desprinde următoarele observații:
- Proteinele sunt nutrienți vitali pentru oamenii în vârstă, unii experți considerând că această categorie de populație are o nevoie mai mare de proteine comparativ cu adulții tineri. Seniorii respondenți consumă alimente bogate în proteine cu o frecvență care le asigură, în medie, rația necesară zilnic: ouă, carne, pește, produse lactate. Aportul de proteine de origine vegetală din alimente precum: fasole, linte, preparate din soia, mazăre este limitat, aceste alimente fiind consumate mai rar, întrucât pot provoca unele tulburări digestive;
- O parte din necesarul de vitamine și minerale este asigurat prin consumul zilnic de fructe și legume. Respondenții consumă fructe de sezon în mod regulat, dar și legume proaspete, sub formă de salate sau preparate termic;
- Unul dintre cei mai importanți nutrienți necesari adulților în vârstă este Vitamina D, datorită capacității sale de a menține densitatea osoasă și de a preveni apariția celei mai frecvente forme de osteoporoză, cea legată de vârstă. Dieta respondențílor cuprinde surse de vitamină D: lapte și produse lactate, ouă, pește, carne, însă indiferent de aport, în majoritatea cazurilor este necesară suplimentarea acesteia, întrucât sinteza endogenă a vitaminei scade mult;
- Vârstnicii au nevoie de suplimentarea vitaminei B12 prin alimentație, ea nemaiputând fi absorbită adecvat de organism; seniorii își asigură necesarul de vitamină B12 prin consumul regulat de lapte și produse lactate, ouă, pește, carne;
- Intrucât peștele este o sursă bună de vitamine, fosfor, acizi omega 3, proteine etc, se recomandă consumul de 2-3 ori/săptămânal;
- Aportul de calciu în dietă (atât de necesar întăririi sistemului osos și sănătății dinților) se datorează consumului regulat de lapte și produse lactate;
- Necesarul de potasiu care contribuie, alături de calciu, la întărirea oaselor, este asigurat prin consumul constant al fructelor precum: banane, caise, prune, dar și al cartofilor;
- Fierul, un mineral important în asigurarea unei îmbătrâniri sănătoase, este asigurat prin consumul unor alimente precum: carne roșie, ficat, pește, spanac, alte legume verzi;
- Magneziul, un nutrient important pentru sănătatea inimii și a sistemului muscular, este mai puțin prezent în dieta grupului în studiu, și anume prin consumul de: banane, pește, legume cu frunze verzi;
- Majoritatea seniorilor consumă zilnic două porții de pâine neagră, dar și orez, mămăligă, alimente cu conținut de fibre, însă și de carbohidrați cu absorbție lentă, necesari în asigurarea energiei de mișcare. Alături de consumul zilnic de fructe și legume, este asigurată o cantitate adecvată de fibre alimentare, ce favorizează digestia și funcționarea optimă a colonului. Cerealele integrale nu sunt agreate (deci nici consumate) de majoritatea respondenților;
- În alimentația seniorilor grăsimile trebuie limitate, fiind recomandate grăsimile ”bune”, provenite din: pește, uleiul de măsline, nuci, semințe, avocado. Grăsimile vegetale prezente în aceste alimente sunt formate din uleiuri grase ce conţin acizi graşi nesaturaţi (acizi omega), cu rol benefic în combaterea declinului cognitiv și îmbunătățirea performanței musculare. Din păcate, în dieta persoanelor din grup aceste alimente se consumă puțin.
- Mulți dintre intervievați preferă ca desert dulciuri cu concentrație mare de zahăr: ciocolata, prăjituri, înghețată, însă consumul acestor alimente este limitat;
- Seniorii grupei adaugă întotdeauna (30%) și de obicei (31%) sare în mâncarea gătită. Consumul de sare în exces dăunează sănătății, acesta mărind presiunea sangvină și favorizând retenția apei. Este recomandată folosirea diverselor condimente/ierburi aromatice pentru a da gust mâncării și mai puțin sarea de bucătărie.
Identificarea statusului nutrițional și a obiceiurilor alimentare ale grupei de populație „Seniori”.