Media

Economia circulară - Bariere în implementarea conceptului– Partea 3

2020-07-06

În planul de acțiune al Comisiei Europene pentru economia circulară, aceasta este definită ca fiind o economie în care „valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil, iar generarea de deșeuri este redusă la minimum.”

Bariere tehnologice

Dispunerea de tehnologie relevantă este o condiție prealabilă pentru transpunerea EC, în conformitate cu o mare parte din literatura relevantă (Preston (2012), Vanner și colab. (2014), Shahbazi și colab. (2016) și Pheifer (2017), citați de Kirchherr ș.a., 2018). Conform acestor autori, condiția nu este încă îndeplinită, deoarece  „oportunitățile EC sunt imense dacă barierele tehnice ar putea fi depășite”, sau se vorbește despre lipsă de „cunoștințe tehnice […] detaliate”. În general, „blocajele tehnice ies în evidență ca sursa percepută a celor mai mari provocări” (de Jesus and Mendonça, 2018, p.81) în literatura de specialitate existentă, în 35% din studiile relevante fiind categoria de bariere cea mai incriminată, însă barierele tehnice nu apar ca niște obstacole insurmontabile. Într-adevăr, niciuna dintre cele patru bariere tehnice chestionate nu aparține celei mai presante bariere, așa cum a rezultat din studierea chestionarelor.  S-a luat in considerare și designul ca fiind un element major pentru tranziția la EC, mulți dintre cei intervievați considerându-l o barieră cheie.

Bariere privind valorificarea deșeurilor alimentare

În România, în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor nu sunt prevăzute obiective şi ţinte privind deşeurile alimentare.

Aspectele identificate referitoare la deșeurile alimentare sunt următoarele:

  • Lipsa unei definiţii armonizate a „deşeurilor alimentare” ceea ce face dificilă măsurarea, dezvoltarea unor politici adecvate de reducere şi monitorizarea succesului/eşecului acestor politici;
  • Implementarea la o scară foarte redusă a colectării separate a deşeurilor alimentare în vederea valorificării;
  • În cazul deșeurilor alimentare rezultate de la populație și din serviciile alimentare, colectarea separată din deșeuri menajere și similare s-a realizat într-o proporție foarte mică, cea mai mare parte a deșeurilor fiind colectate în amestec;
  • Existenţa unui număr redus de instalaţii pentru valorificarea deşeurilor alimentare;
  • Lipsa măsurătorilor și raportărilor specifice pentru deşeurile alimentare ceea ce face dificilă evaluarea cantității, a originii și a evoluției acestora de-a lungul timpului;
  • Lipsa la nivel național a unui sistem de colectare a uleiului uzat alimentar de la populație și lipsa de informare și conștientizare cu privire la impactul pe care îl are gestionarea greșită a acestui tip de deșeu.

 Materialul complet îl puteți citi aici.