Media

Îndrumar privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate – Ghid de bune practici internaționale – Partea 2

2020-07-24

Apariția materialelor de ambalare în industria alimentară modernă a schimbat profund relația dintre oameni și alimente. Ambalarea produselor alimentare a devenit progresiv elementul esențial pentru vânzarea și consumul de produse alimentare. Pe aceste baze, produsele alimentare ambalate pot deveni medii de comunicare a valorilor și informațiilor: utilizatorul primește și înțelege aceste date prin intermediul unor instrumente adecvate de natură fizică, culturală și personală. Cerințele funcționale și comunicative ale ambalajelor alimentare sunt în continuă evoluție: analiza atentă a acestor factori ar trebui recomandată datorită influenței lor asupra chimiei alimentelor, tehnologiei alimentare, interacțiunilor biochimice între diferitele faze alimentare și chimiei ambalării produselor alimentare.

W.F Gomes et al., 2017 - Effect of ultrasound followed by high pressure processing on prebiotic cranberry juice

Această lucrare a evaluat efectul procesării de înaltă presiune (HPP) și ultrasunete (US) asupra calității sucului de merișoare prebiotic îmbogățit cu fructo-oligozaharide (FOS). Sucul a fost supus HPP timp de 5 minute (450 MPa) și tratament ultrasonic timp de 5 minute (600 și 1200 W / L) urmat de HPP timp de 5 minute (450 MPa). Analizele chimice au fost efectuate pentru a identifica și cuantifica antocianinele și pentru a cuantifica FOS, acizii organici, culoarea instrumentală, solidele solubile, pH-ul și capacitatea antioxidantă. Ambele tratamente non-termice au păstrat conținutul FOS menținând proprietatea prebiotică a sucului. Retenția acizilor organici a fost ridicată (> 90%) și o creștere a conținutului de antocianină (până la 24%) a fost observată atunci când ecografia a fost urmată de HPP. Modificările în culoarea instrumentală, conținutul de solide solide și pH-ul au fost neglijabile. Utilizarea HPP și a procesării cu ultrasunete a fost dovedită satisfăcătoare pentru a trata sucul de merișor prebiotic.

Simmonds et al., 2017 - Thinking inside the box: How seeing products on, or through, the packaging influences consumer perceptions and purchase behaviour

O recenzie de articole privind percepția alimentelor, atât de ambalaj cât și prin ambalaj demonstrează că imaginea alimentului pe ambalaj are un efect stimulativ asupra cumpărătorului, ca și existența unor zone de transparență în ambalaj. Studiul creionează linii orienttaive privind proiectarea de noi ambalaje.

Foltynowicz et al., 2017 - Nanoscale, zero valent iron particles for application as oxygen scavenger in food packaging

Soluțiile de eliminare a oxigenului care se bazează pe oxidarea pulberii de fier dispersate într-o matrice polimerică sunt consacrate în industria ambalajelor. Particulele de fier au un diametru de câteva micrometri, care este prea mare pentru a permite straturi subțiri în structurile de film multistrat. O alternativă promițătoare este o soluție dezvoltată la scară nanometrică de oxigen, care face obiectul acestui studiu. Scopul acestui studiu a fost de a evalua rata de absorbție a oxigenului și capacitatea de absorbție a oxigenului la fierul nanometric la 100% umiditate relativă și în condiții uscate.

Au fost sintetizate nanoparticule de agenți reducători (particule de fier cu zero valori). Reactivitatea lor a fost testată. Mai mult, au fost amestecate cu o matrice de silicon. Aparatul de curățare a oxigenului nanometric a absorbit oxigenul în condiții umede (umiditate relativă 100%) și în condiții uscate. La 100% umiditate relativă, viteza de reacție a pulberii a fost de două până la trei ori mai mare comparativ cu pulberea de fier non-nanometric. Rata de absorbție a fierului nanometric dispersat într-un purtător de siliciu a fost de cel puțin zece ori mai mare la o umiditate relativă de 100% în comparație cu o substanță de curățare a oxigenului pe bază de fier disponibilă în comerț într-o matrice polimerică de polietilenă sau polipropilenă.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului ADER 15.1.1.: “Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice”